De la “țigancă împuțită” la demnitate cetățenească: romii și Președintele României!

Platforma Aresel a elaborat un manifest pentru România, un manifest menit să schimbe modul în care politicienii se raportează la minoritatea romă, un apel la implicare civică și politică. Și, pentru că suntem în plină campanie pentru Președinția României, manifestul se adresează tuturor candidaților angajați în această cursă electorală.  

https://www.facebook.com/watch/?v=589059161838299 (video)

Emancipare si populism

În secolul al XIX-lea, abolirea sclaviei, instituită mai bine de 500 de ani, a fost unul dintre elementele centrale ale procesului  modernizării României, ca ruptură de tradiția desuetă a Evului Mediu. După dezrobirea din 1856, nu s-a mai întâmplat nimic semnificativ în termeni de politică reformatoare în ceea privește populația de etnie romă din România. Din contră, comunitățile de romi au trecut, mai apoi, prin deportările din perioada regimului antonescian și printr-un program de asimilare forțată pe toată durata regimului comunist.

 În vremea noastră, ca în multe alte domenii, problematica romilor apare pe agenda autorităților doar ca efect al presiunii internaționale, pe hârtie de cele mai multe ori, fără impact real, dominată de “seniori” corupți, coruptibili sau iresponsabili.

 De altfel, în cei 30 de ani de tranziție de la epoca ceaușistă și până în prezent, niciun candidat la președinție nu și-a asumat o poziție publică referitoare la minoritatea romă – desigur, cu excepția hăhăielilor băsesciene, mâna-n-mână cu familia Cioabă, cu toții încinși într-o horă populistă pe plaiurile patriei, iar astfel de atitudini sunt departe de a reprezenta o agendă corespunzătoare pentru romi. 

 Ulterior, pentru Președintele Băsescu, romii au devenit vinovații pentru incapacitatea politicienilor noștri de a duce România în spațiul Schengen, adică i-a folosit ca țapi ispășitori vinovați de paguba națională. Sigur, Băsescu nu a fost singurul președinte care a ales să îi folosească pe romi în acest fel, contemporanii săi – premierul Berlusconi sau președinele Sarkozy –  nu au ratat șansa de a “arunca vina-n țigani” demarând astfel un val de populism european, justificând impotența lor politică prin apelul naționalist la “țiganul” invadator. În ambele țări s-a dovedit a fi fost o perdea de fum manipulativ aducător de capital electoral pentru tătucul națiunii. În Italia, discursul instigator la ură continuă sub bagheta lui Salvini, căci metoda s-a dovedit anterior funcțională, generând un grad ridicat de intoleranță și violență împotriva romilor. 

Un alt aspect important pierdut din vedere pe drumul spre emancipare al romilor îl reprezintă slaba participare și implicare a femeilor rome în viața publică. Deseori fără drept la replică, multe dintre acestea întâmpină o dublă discriminare: ca femei în comunitate și ca “țigănci” (adică femei și rome) în afara comunității. Amenințări cu sterilizarea femeilor rome sau chiar astfel de practici au existat atât în România, cât și în alte state din Europa centrală. 

Copiii romi sunt nevoiți să se confrunte încă din  clasele primare cu manifestările rasiste și cu discriminarea. Acestea vin de multe ori, din nefericire, chiar din partea dascălilor, prejudecățile fiind apoi adoptate ca model de conduită de ceilalți copii. Iar abandonul școlar se pare că nu a fost perceput, nici până astăzi, ca o consecință directă a segregării în ceea ce privește locuirea. Autobuzul școlar, se știe, nu ajunge în țigănie. Lipsa accesului pe piața muncii, cauzată tot de excluziune, este un alt factor care contribuie la creșterea riscului de abandon școlar. Dar acestea sunt doar statistici culese pentru rapoartele despre sărăcie și analfabetism și nu reprezintă o sursă convingătoare pentru politicieni, oricum, în cea mai mare parte, neinteresați să producă politici corespunzătoare pentru cei mai vulnerabili dintre noi.  

 Ce se întâmplă acum și ce ne-a determinat să spunem „aresel” („ajunge”/„stop”, în limba romani)  

Deși reprezintă aproximativ 10% din populația României (conform estimărilor), romii nu contează efectiv în politica românească. În schimb, în spatele ușilor închise, romii sunt o marfă electorală ieftină pe care majoritatea politicienilor dorește s-o cumpere, vrăjită de așa-ziși politicieni romi, dispuși s-o pună pe tarabă.

Drept urmare, candidații diverselor partide politice n-au nevoie să promită romilor nimic, pentru că, odată aleși în funcții publice, ei nu trebuie să-și onoreze promisiunile decât față de vânzătorii de voturi.

Acesta este principalul (dar nu singurul) motiv pentru care situația actuală a romilor este dezastruoasă, accesul lor la resurse fiind limitat de vătaful comunității și de politicianul ales.

De altfel, de ce ar vrea “cumpărătorul” sau “vânzătorul” de voturi să-și bată capul cu scoaterea  oamenilor din sărăcie, cu educația și alte ifose de soiul ăsta? Oricum, cumpărătorul nu calcă prin „țigănie” și n-are interes să-și murdărească pantofii de campanie pe-acolo, de vreme ce, cred unii, dacă și-ar face campania prin comunitățile de romi, și-ar pierde voturile majoritarilor. 

 Deci, ca să fie mai limpede:

     Cumpărătorii de voturi nu cumpără voturi individuale, pentru că n-au capacitate, e ilegal și, evident, nu riscă să se compromită prin asociere cu „țiganii”. Ei apelează la acei  lideri informali romi, membri sau nu ai vreunei organizații politice. Unii dintre aceștia și-au deschis prăvălia chiar de 30 de ani. Ca robii duși în târg pentru a fi vânduți, aceștia își laudă marfa în fața politicienilor în căutare de voturi, vânzându-și astfel, pe nimic, comunitățile, conștiința… Mai apoi, după ce s-a bătut palma, e treaba unor lideri locali să asigure participarea la vot și, desigur, „corectitudinea” votului; 

  •     Metodele folosite de liderul rom local ca să-și asigure participarea la vot a romilor sunt constrângerea, șantajul și amenințarea. De pildă, amenințarea cu pierderea venitului minim garantat;
  •     Partida Romilor, organizația care îi reprezintă pe romi în Parlament din 1992 până în prezent, n-a avut interes să obțină voturi pentru sine, căci mandatul parlamentar pe loc rezervat pentru minorități, conform Constituției, nu prevede vreun barem de voturi, astfel că voturile manipulabile devin ușor subiect de tranzacție;
  •     Democrația și romii sunt cei care suferă ca efect al traficului de voturi: democrația din cauza politicienilor incompetenți care ajung în funcții politice, dar nu pentru că ar fi în stare să convingă populația, ci pentru că folosesc soluții imorale; romii pentru că nu vor beneficia de vreo schimbare în bine, politicienii nefiindu-le datori cu nimic lor, chiar și atunci când datorită voturilor lor ajung la putere. 

Platforma Aresel  

În 2018, un grup de activiste și activiști romi au organizat un protest în București împotriva rasismului autohton, dar și al celui din Italia și Ucraina. Au participat aproximativ 1000 de persoane și, după o simplă evaluare, am ajuns la concluzia că a fost cel mai numeros protest organizat de romi după 1989. N-am putut decât să ne întristăm, constatând incapacitatea romilor de a se mobiliza pentru exprimarea democratică și pentru a cere respectarea demnității lor. Atunci, călăuziți și de gândirea sociologului rom Nicolae Gheorghe, ne-am dat seama că e momentul să schimbăm strategia, romii trebuie să se organizeze la nivel local și să își intensifice vocea prin mobilizare și remobilizare civică. Astfel, s-a născut Aresel, o platformă civică al cărei obiectiv este mobilizare a cetățenilor români de etnie romă pentru participarea responsabilă la viața publică, fără intermedierea vătafilor din comunități. Ne dorim ca romii să voteze după propria lor conștiință și propriile lor interese, în cunoștință de cauză, fără a face jocul vreunui lider dispus să profite de precaritatea lor socio-economică. Din această perspectivă, ne-am propus să scurtcircuităm relația malignă dintre comunitățile de romi și candidații la diverse funcții publice prin mobilizare colectivă, prin elaborarea unor petiții, prin consultare publică și implicarea cetățenilor români de etnie romă în acest proces. Cu alte cuvinte, ne-am propus să trezim conștiința civică și politică a romilor către o societate deschisă, democratică, empatică și participativă. În urma unei petiții lansate de Platforma Aresel, semnată de peste 60.000 de susținători, prin care li se solicita candidaților la alegerile europarlamentare să respecte anumite principii, am început cu o primă dezbatere electorală cu subiect exclusiv: situația romilor din România, cu o participare importantă din partea partidelor politice și a unor politicieni de marcă, printre care: Florin Manole (PSD), Corina Crețu (PRO România), Dragoș Pîslaru (USR-Plus). Toate partidele prezente, dar și PNL (prin Rareș Bogdan, care nu a putut ajunge la dezbatere), și-au asumat principiile și măsurile propuse în petiția noastră.  

Președintele României și romii

 Recent, după consultări în mai multe comunități de romi privind așteptările acestora de la Președintele României, în limitele rolului său constituțional, Platforma Aresel a lansat o nouă petiție publică, Manifestul romilor pentru România adresat tuturor candidaților la președinție. În acest document, viitorului Președinte i se solicită  sancționarea publică a rasismului și discriminării, respingerea numirii în funcții publice a unor persoane care au avut manifestări publice rasiste, crearea unui grup de lucru dedicat problematicii romilor, numirea unui consilier specializat în incluziunea romilor, vizitarea anuală a unei comunități rome, includerea romilor în activitățile prezidențiale legate de Holocaust și participarea la un forum, ca prim pas în inițierea unui dialog între viitorul Președinte și comunitățile de romi din România. 

Timp de 30 de ani, comunitățile de romi au fost lăsate să se descurce singure cu sărăcia, segregarea, discriminarea instituțională și lipsa accesului la piața muncii și alte servicii. Din patru în patru ani, romilor li se oferea un concert, sau o pungă electorală. Însă, după ce se termina concertul și se mânca și ultimul mic, se așterne aceeași tăcere, la capătul aceluiași drum neasfaltat. Comunitățile se confruntau cu aceeași ignorare și  rea-voință din partea aleșilor. Vrem ca această mascaradă să înceteze. Bâlciul oferit de politicieni, în cârdășie cu brokerii de voturi, a lăsat suficientă mizerie în urmă. Pentru voturile noastre, aceștia trebuie să propună și să implementeze măsuri concrete și politici adaptate la realitatea și nevoile fiecărei comunități în parte. 

Noi ne dorim ca Președintele României, oricare ar fi acesta, să trateze romii cu respect și să le ofere demnitate – ca pas firesc în încheierea procesului de emancipare ce-a debutat cu dezrobirea acestora. Ne dorim ca Președintele României să își asume valori europene în ceea ce privește demnitatea acordată minorităților naționale, nu doar bife necesare, hăhăieli sporadice sau populism anti-european. Asumarea manifestului prezentat mai sus ar reprezenta un act de voință politică pentru incluziunea romilor și ar oferi un model social demn de urmat. Altfel, suntem forțați să credem că această tăcere este doar ignoranță la nivel înalt față de o parte semnificativă a populației acestei țări.  

Deși acest apel a fost trimis tuturor celor 14 candidați la Președinția României, până în momentul scrierii acestui text, niciunul nu și-a asumat public principiile și acțiunile solicitate de noi. Sperăm doar că au nevoie de mai mult timp de analiză.

Articol apărut pe Libertatea: https://www.libertatea.ro/opinii/articol-manifest-al-lui-ciprian-necula-catre-candidatii-la-prezidentiale-ce-vor-romii-de-la-presedintele-romaniei-de-la-tiganca-imputita-la-demnitate-cetateneasca-2794316

Mai bine later edit decât niciodată

O dublă premieră săptămâna aceasta pentru solicitările romilor, exprimate în petiția lansată de Platforma Aresel – și prezidențiabila Viorica Dăncilă a recunoscut, ca răspuns la întrebarea adresată de jurnalista Iulia Petcu, de la PRO TV, că știe despre Manifestul romilor pentru România.

Așadar, problematica romilor, acest subiect inabordabil în campaniile care ne-au marcat cei 30 de ani de democrație, a ajuns în atenția ambilor candidați din turul II al alegerilor prezidențiale.

Știu despre acest document. Așa cum am avut un consilier pe problemele romilor cât am fost Premier, consider că trebuie să am un consilier pe problemele romilor și în calitate de Președinte al României”, a declarat Viorica Dăncilă în cadrul dezbaterii de aseară, de la Palatul Parlamentului.

Platforma Aresel înțelege că, prin această afirmație, și Viorica Dăncilă își asumă solicitările cetățenilor români de etnie romă cuprinse în Manifestul romilor pentru România. 

Îi mulțumim și jurnalistei Iulia Petcu pentru că a considerat de interes raportarea unuia dintre candidați la problematica romilor, temă inexistentă până acum în campaniile electorale și că a adus această temă în dezbatere. 

Sperăm că atât asumarea doamnei Viorica Dăncilă, cât și asumarea domnului Klaus Iohannis să se traducă în implementarea acestor măsuri exprimate în Manifestul romilor, oricine ar primi votul majorității duminică. 

David Sassoli, Președintele Parlamentului European s-a întâlnit cu reprezentanții romilor

David SASSOLI, EP President meets with Representatives of the Transnational Network for Roma and Sinti people: arrivals, handshake and roundtable

http://

Apărut pe site-ul Parlamentului European, aici: https://multimedia.europarl.europa.eu/en/david-sassoli-ep-president-meets-with-representatives-of-the-transnational-network-for-roma-and-sinti-people-arrivals-handshake-and-roundtable_I180490-V_v

 

Problematica romilor – pentru prima oară într-o dezbatere prezidențială

 Petiția Platformei Aresel – Manifestul romilor pentru România,

a ajuns în atenția lui Klaus Iohannis

Prin intermediul domnului profesor Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice, petiția Platformei Aresel – Manifestul romilor pentru România – a adus în discuție câteva aspecte importante pentru minoritatea romă din România. Astfel, în cadrul dezbaterii din 19.11.2019, problematica romilor a fost supusă atenției candidatului Klaus Iohannis, jurnaliștilor, formatorilor de opinie invitați  și a publicului larg.

Klaus Iohannis a menționat, într-un răspuns mai larg, că „Documentul a ajuns la colegul meu, Sergiu Nistor, care m-a informat și o să ne aplecăm asupra acestei chestiuni, dar nu este pentru mine un novum să mă aplec asupra chestiunilor de combatere a discriminării.

Platforma Aresel interpretează aceste afirmații ca pe o asumare a Manifestului, lucru care ar duce la implementarea solicitărilor exprimate de comunitățile de romi din România. Ceea ce este de dorit, având în vedere situația, îndepărtată încă atât de valorile europene cât și de cele constituționale, în care se regăsesc comunități întregi de romi. Prioritățile sunt: participarea politică, siguranța comunităților, locuirea și  locurile de muncă, toate aspecte ce contribuie la menținerea unui nivel ridicat de sărăcie și excluziune socială a romilor.

În contextul în care mesajul comunităților de romi din România a ajuns, săptămâna trecută, la cel mai înalt nivel, și anume în atenția domnului David Sassoli, Președintele Parlamentului European și a doamnei Helena  Dalli, noul Comisar desemnat pentru egalitatea de șanse, este necesar și important ca dialogul să înceapă și în România, între minoritatea romă și viitorul Președinte al țării.

Toți cei 14 candidați din turul I al alegerilor prezidențiale au avut șansa să își expună un punct de vedere în legătură cu petiția romilor. Acum, dintre cei doi candidați rămași în cursa electorală, așteptăm ca și Viorica Dăncilă să dea un răspuns acestei minorități naționale.

Considerăm important ca atât cei doi candidați, cât și întreaga clasă politică, să înțeleagă faptul că România nu își permite să se alinieze unui discurs antidemocratic cu valențe xenofobe si rasiste, că discriminarea și segregarea, fenomene care ne-au marcat istoria în ultimii 600 de ani, nu ar trebui să fie permise într-o societate care se dorește a fi democratică, solidară și echitabilă.

Îi mulțumim politologului Cristian Pîrvulescu pentru susținere și apreciem viziunea dumnealui despre democrație, în sensul în care „democrația nu înseamnă tirania majorității, ci protecția minorităților

Președintele Parlamentului European și Comisarul desemnat pentru egalitatea de șanse s-au întâlnit cu reprezentanții romilor

La  Bruxelles, reprezentanții romilor au prezentat înalților demnitari europeni dorințele exprimate de peste 120.000 de cetățeni de etnie romă.

La începutul acestei săptămâni, Președintele Parlamentului European, Comisarul pentru egalitatea de șanse și alți demnitari europeni s-au întâlnit la Bruxelles cu reprezentanții romilor, pentru a discuta asupra problemelor semnalate de comunitățile de romi din Europa.

Siguranța comunităților de romi, locurile de muncă, locuirea și participarea politică au fost câteva dintre subiectele dezbătute în cadrul acestor întâlniri.

La  aceste discuții au mai participat Sergei Stanishev, Președintele Partidului Socialiștilor Europeni și alți membri ai unor importante familii politice europene.

David Sassoli, Președintele Parlamentului European, și-a exprimat înalta apreciere pentru mobilizarea   romilor și participarea acestora la alegerile europene, prin exercitarea drepturilor lor în calitate de cetățeni europeni.

Noul Comisar desemnat pentru egalitatea de șanse, Helena Dalli, a declarat că „vrea să asculte vocea comunităților, a celor care simt cel mai direct dacă politicile fac o diferență pozitivă sau nu”.

Un prim aspect stabilit de comun acord a fost că, în cadrul viitoarelor consultări, vocea romilor va avea un rol important. Este necesară, în acest sens,  o platformă pentru interacțiuni cu membrii comunităților, ca mijloc de verificare a realității existente în comunități și mijloacelor necesare pentru responsabilizarea instituțiilor Uniunii Europene.

Pentru romii din România, aceste întâlniri au reprezentat o continuare a campaniei inițiate de Platforma Aresel în aprilie 2019, când au fost centralizate doleanțele comunităților de romi de pe aproape întreg teritoriul țării într-un document adresat candidaților la alegerile europarlamentare (https://petitie.aresel.ro/aresel-manifest). Susținătorii acestei petiții au  solicitat politicienilor responsabilitate și coerență în elaborarea politicilor publice pentru romi, măsuri concrete pentru combaterea discriminării și rasismului, dar și implementarea activităților deja asumate de către Guvernul României și autoritățile locale.

Platforma Aresel a reușit, astfel, să ducă vocea și mesajul romilor la cel mai înalt nivel. Pentru că, de foarte multe ori, politicienii evită să treacă prin țigănie sau să implementeze măsurile promise înainte de alegeri, aceste întâlniri au reprezentat ocazia de a le reaminti, la început de mandat, promisiunile pe care le-au făcut prin asumarea petiției Aresel! Ajunge! Câțiva europarlamentari au început deja să pună în practică unele puncte ale petiției, deci sunt motive sa fim încrezători ca facem ceea ce trebuie sa facem”,  a menționat Ciprian Necula, coordonatorul Platformei Aresel.

Vor mai urma și alte întâlniri cu importante familii politice europene și sperăm că, prin intermediul presiunii exercitate la nivel european, politicienii din România își vor asuma responsabilitatea pentru absolut toți cetățenii români, indiferent de etnie. În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să se alinieze viziunii europene, să încurajeze egalitatea de șanse și să implementeze măsurile necesare pentru incluziunea cetățenilor săi de etnie romă.

Romii vor un Președinte solidar

Romii cer candidaților la președinție să își asume public cerințele din Manifestul romilor pentru România 

Platforma Aresel a lansat, în octombrie, Manifestul romilor pentru România ― o petiție publică adresată candidaților la alegerile prezidențiale. Acest document propune o serie de măsuri necesare în combaterea rasismului și discriminării, măsuri ce țin de atribuțiile viitorului Președinte al României. 

Romii, în calitate de cetățeni cu drepturi egale ai României, își doresc ca viitorul Președinte să fie și garantul drepturilor lor și să spună NU rasismului și romofobiei. Să aducă în atenția autorităților competente problemele cu care comunitățile de romi se confruntă zi de zi, să recunoască faptul că excluziunea socială, segregarea spațială, romofobia, nu sunt doar simple expresii folosite în rapoartele instituțiilor internaționale, ci sunt realități dureroase și nedrepte îndurate de o parte semnificativă a populației României. 

Neglijarea și desconsiderarea comunităților de romi de către clasa politică este o realitate trecută cu vederea. Romii sunt ignorați până la începutul unei campanii electorale, când revin în atenția politicienilor ca masă de manevră și bursă de voturi. În rest, solicitările punctuale ale comunităților sunt tratate cu rea-voință de către aleși și autorități. 

Considerăm cu tărie că sprijinul actorilor politici în îmbunătățirea situației romilor și în combaterea rasismului și discriminării este extrem de necesar. Societatea a avut și va avea mereu nevoie de modele de urmat, iar unele dintre discursurile publice din ultimii ani au amplificat, din păcate, rasismul și intoleranța față de cetățenii români de etnie romă.

Așadar, rămâne actuală nevoia de a construi împreună o societate echitabilă, solidară și dreaptă, în care demnitatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, valori supreme garantate de Constituția României, să fie egal accesibile tuturor locuitorilor, indiferent de etnie. 

Demersurile Platformei Aresel de a iniția un prim dialog între comunitatea romă și candidați au rămas, până în prezent, fără răspuns. Mai sunt câteva săptămâni de campanie electorală până la finalul alegerilor prezidentiale. Ne dorim ca politicienii să înțeleagă că solicitările cetățenilor români de etnie romă nu sunt un moft, ci o necesitate socială și politică. Demersul nostru e menit să îi sprijine în  orientarea către o politică validă pentru romi, bazată pe cunoaștere, nu pe stereotipiile folosite până acum în fiecare campanie electorală.”, a declarat Ciprian Necula, membru al Platformei Aresel. 

Manifestul romilor pentru România poate fi citit aici

Aresel s-a constituit ca o platformă civică a romilor în anul 2018, ca efect al unuia dintre cele mai mari proteste împotriva rasismului organizate în România.  Misiunea Platformei Aresel este aceea de a încuraja și susține implicarea și participarea publică a romilor. Până acum, acțiunile noastre au primit sprijinul a peste 60.000 de persoane, devenind cea mai mare comunitate proactivă a romilor. Platforma Aresel este neafiliată politic, obiectivul acesteia fiind combaterea rasismului și inegalităților sociale, politice și economice dintre romi și restul populației. 

Zeljko Jovanovic: Romi, faceți-vă vocea auzită la Parlamentul European!

În două săptămâni, romii se vor confrunta cu alegerile pentru Parlamentul European. Putem să rămânem indiferenți, cinici și sceptici față de Uniunea Europeană sau putem face tot posibilul pentru a ne mobiliza familia, prietenii și comunitățile noastre înainte de vot. 

Ca mulți alții, am fost complet dezamăgit de limitele rezoluțiilor, legilor și politicilor UE. În ultimii 15 ani, toate astea nu au reușit să tragă la răspundere guvernele în fața promisiunilor de a îmbunătățile viețile romilor, în ciuda activismului neobosit al susținătorilor romi și pro-romi de la Burxel sau capitalele naționale. Pentru noi, romii, nu este destul de clar ce vom câștiga din aceste alegeri europene. Pe de altă parte, ceea ce putem pierde este foarte evident. 

Doar câțiva politicieni, oficiali și birocrați din instituțiile europene sprijină romii. Cu toate acestea, ei sunt mai deschiși să ne susțină cauza decât politicienii noștri naționali. Dacă pierdem chiar și puținul sprijin pe care îl avem de la UE, vom simți inevitabil consecințele asupra vieților noastre. În mod similar, nu vom avea nimic de câștigat în a avea un nou Parlament European sub influența celor care nu numai că ne ignoră problemele, dar care s-au angajat să ne persecute sistematic. 

Știm că fondurile UE nu au îmbunătățit drastic viața romilor. Dar ele sunt totuși mai mult decât guvernele au fost dispuse să aloce din bugetele naționale. Alegerile europene ar putea să aducă la putere mai mulți politicieni care nu vor mai vrea să ofere fonduri europene pentru romi, ceea ce înseamnă că nu vom mai avea niciun sprijin public pentru comunitățile noastre – cu alte cuvinte, ne vom întoarce la greutățile din anii 1990. 

În cele din urmă, actualul Parlament European și Comisia Europeană nu au reușit să facă cunoscut anti-țiganismul la aceeași scară cu anti-semitismul și islamofobia. Însă au făcut mai mult în acest sens decât guvernele naționale, cu excepția notabilă a Germaniei. O creștere a partidelor de extremă dreaptă din Parlamentul European ar elimina cu desăvârșire aceste câștiguri și ne-ar aduce înapoi vremuri periculoase. 

Proiectul European a fost construit pe promisiunea că ororile fascismului nu se vor mai întâmpla niciodată. Astăzi, vedem că extrema dreaptă câștigă sprijin, subminând valorile UE ale pluralismului, statului de drept și protecției minorităților. 

În ajunul alegerilor pentru Parlamentul European, putem alege cinismul și să ne vedem de treburi în continuare. Asta ar fi alegerea greșită. Tăcerea și pasivitatea noastră vor deschide spațiu pentru populiștii de dreapta care își vor folosi poziția lor de putere pentru a ne umili, a ne hărțui și a ne persecuta. 

Dimpotrivă, dacă ieșim și arătăm puterea votului nostru, putem avea speranța că ne vom menține nu numai câștigurile mici pe care le-am obținut la nivelul UE, ci că le vom putea valorifica și susține în continuare schimbări reale pentru romi. 

Surori și frați romi, examinați opțiunile pe care le aveți pentru viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, alegeți corect și contribuiți la creșterea participării la vot în comunitatea voastră! Pentru noi înșine și pentru Europa, votul romilor poate face o diferență!

 

Traducere din engleză a articolului Zeljko Jovanovic – Roma, make our voices heard in the European Parliament elections! 

Marșul #Aresel! Ziua Rezistenței Romilor

Romii au supraviețuit de-a lungul secolelor ca un grup etnic distinct în cele mai dificile condiții: romo-fobie, discriminare etnică, o jumătate de mileniu de robie, genocid, asimilare culturală, progromuri și altor fenomene sociale și politice anti-rome la care au fost supuși. 

Rasismul ne-a împins la marginea societății pe cei mai mulți dintre noi – chiar și atunci când un rom ajunge un model pentru comunitate, rămâne tot un “țigan” în ochii celorlalți. #Ajunge! #Aresel! Vrem o altfel de societate, vrem să fim respectați pentru ceea ce suntem, vrem ca autoritățile să își facă datoria, indiferent de etnie, vrem să nu ni se mai pună piedici, să nu mai fim considerați ”cetățeni de mâna a doua”. 

Dezinformarea, intoleranța și ignoranța ne-au afundat în stereotipuri, iar esența și realizările acestui popor au fost uitate. În data de 18 mai, începând cu orele 15.00, celebrăm rezistența și simpla existență a romilor din România și Europa! Celebrăm, deopotrivă, muncitorii și intelectualii, femeile și bărbații, tinerii și copiii, pe cei din mediul rural și pe cei mediu urban, romii de succes în toate domeniile de activitate și nu uităm de numărul mare de romi care se află în dificultate din punct de vedere social și economic. Ne arătăm indignarea față de rasismul instituțional și prejudecățile structurale față de romi încă neadresate corespunzător de autoritățile române. Cerem schimbare! 

Vino alături de noi la marșul #Aresel! de Ziua Internațională a Rezistenței Romilor, indiferent de etnia ta, pentru o Românie mai dreaptă, mai echitabilă, mai inclusivă, o Românie a tuturor. Marșul va avea loc pe următorul traseu: Monumentul Holocaustului – Palatul Parlamentului, unde ne vom opri timp de două ore pentru a ne face auzit mesajul.